ekkanzu.
e- (li/ma or la) folly; madness, okuyita Ttembo, to go mad.
v., okutunga.
ekiremba.
e- (li/ma) murder; assassination. cf. temula.
o- (tu/-) very small amount of water, drop of water, cf. amazzi.
n., okukanga, ekikango.
become, okwesiikuula.
to remove a spell/incantation/hex. okulambulula omuntu, to exorcise a person, free a person from the effects of a spell or of spirit possession, cf. ekitambo.
okukanga; (of rain) okubindabinda, okuyinda.
akacwano.
e- (li/ma) tr aining institute, school, cf. ^tendeka.
satu; all t., onsatule.
n., oluwalo, bkisanja; do in t.f okukola empalo, okukola ebisanja. turn, v.i., okukyuka. t. aside, okuwunjuka. t. sour (milk), okukwata. t. on the back, okugalika. t. over, okugalanjuka. t. back, okukomawo, okudda. t. over (as ankle), okubudama. t. up (be found), okuvumbuka. turn, v.tr., okukyusa. t. upside down, okuvuunika, okusulika, okutiiruula. t. right side up, okuvvuunula. t. out, okugoba, okufulumya. t. over in mind, okufumiitiriza. t. inside out, okufuula. t. up (lamp), okuseesa. t. down (lamp), okuddiriza. t. down (of screw), okunyoola.
okuwuula.
ejjiba.
become sober. cf. -tamiivu, obutamiivu, ekitamiiza, omutamiivu, entamiivu.
expressing anger), cf. twakaala, twa twa twa.
okuvuya.
egguuliro.
erinnyo; (of elephant) essanga.
e- (li/ma) safe; cupboard; place for storage, storage area, etterekero ly' ebitabo, bookcase, etterekero ly'omusaayi, blood bank, etterekero ly'ensimbi, bank. cf. tereka.
omulyango.
omusambwa.
cutup (e.g., meat); detail; enumerate.
-twakaavu, twa twa twa.
emirundi esatu.
omuyigiriza, omusomesa.
etc.; cause to deteriorate, make worse.
spoil; deal leniently with.
tell to. Nnaamuttettulira ebyantuukako. I related to him what had happened to me.
omumiro, obulago, amalaka.
obusiru; vide obubuyabuya.
v., okubobba, okutujja, okulasira, okutundugga.
with a, ekinnyindwa.
do something accidentally; make an accidental mistake. Ntaniddwa butanwa. It was an accident on my part. I acted unintentionally. cf. obutanwa.
used with -ddugavu. enviiri enzirugavu tibitibi, very black hair. also with okusiba. Omuguwa agusibye tibitibi. He has tied the rope very tightly.
of tta, ?q.v.
be carried/taken, etc.
ebisa.
k kkumi na biri.
okutibula ekyejo, to be insolent/impudent.
e- no plur. (li/ma) insolence, kutii- riisa ttigi, to be insolent, cf. ekitigi.
nnamulondo, entebe ya ka baka.
makumi abiri.
e- (n/n) [Eng. ] team.
ekibiina; vide multitude.
emirundi ebiri.
e- (li /ma) [S to.,dr.] fig. cf. omutiini.
etc. okutwalira awamu, generally, in general, ng'otwaliddemu ne..., including, if you include.
v.i., okuyigaana; v.tr., okunyigiriza.
n., akati, akatabi, omusanvu.
stride along; advance by climbing or clinging to an object; spread.
cajole, coax. v.i. keep doing; continue on; keep going; stay on. Twalirizaako. Keep on, don't give up. Mweddemu muleme kutwalirizibwa mamotoka. Take care that you are not taken in by/lose your head over big automobiles.
v., okutuga.
akalabiriza bazaana.
etc.; proceed along. Omuliro gwatandira ku ssubi. The fire spread into the grass. Yalandira ku mukoddomi we okutuuka w'ali kati. He used his brotheiMn-law to get where he is now.
e- (n/n) feng.] ticket.
mu, use v., okuyitamu, okusowoka; go right t., okugguka; vide okusabika, okutolontoka, okutuukirira.
red, ebendera.
hurl down; floor, lay low.
e- (li/ma) spite, malice, ill will. cf. omutima.
use v., okubuna.
omulongo. t. bananas, nnabansasaana. father of t., ssaalongo. mother of t., nnaalongo.